Neprihănirea este un atribut de puritate morală care îi aparţine în exclusivitate lui Dumnezeu.  El este singurul cu adevărat neprihănit.  Niciun om nu este neprihănit în ochii lui Dumnezeu, ceea ce înseamnă că nimeni nu poate sta în prezenţa Sa.  

Totuşi, Dumnezeu doreşte atât de mult o relaţie cu omul, încât a găsit soluţia: prin jertfa Domnului Isus Hristos, omul poate fi considerat neprihănit în ochii lui Dumnezeu în momentul în care Îl acceptă pe Isus ca Domn şi Mântuitor personal, prin credinţă.  „…să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea, pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă” (Filipeni 3:9).

Neprihănirea noastră se bazează pe jertfa Domnului Isus Hristos pe cruce.  Astfel, neprihănirea lui Hristos este considerată ca fiind a noastră şi suntem neprihăniţi în ochii lui Dumnezeu.

Cu toate că merităm osânda veşnică, suntem făcuţi neprihăniţi prin Isus Hristos.  Ieremia 23:5-6: "Iată vin zile, zice Domnul, când voi ridica lui David o Odraslă neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune, şi va face dreptate şi judecată în ţară.  În vremea Lui, Iuda va fi mântuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i-L vor da: ,Domnul, Neprihănirea noastră!" 

Omul nu are niciun merit în aceasta; este exclusiv decizia şi lucrarea lui Dumnezeu.  Putem alege să o acceptăm sau nu, dar este la îndemâna oricărui om, tocmai pentru ca nimeni să nu se mândrească cu neprihănirea lui.  

Ca rezultat, vom petrece eternitatea în prezenţa Dumnezeului sfânt, curat, bun, blând şi neprihănit, care este neprihănirea noastră. Matei 13:43: „Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor”... 

...Vom avea viaţă „...Astfel dar, după cum printr-o singură greşeală, a venit o osândă, care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa” (Romani 5:18).

Ce aduce neprihănirea:

 Isaia 32:17: „Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roadele neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie.” 

Isaia 51:7: „Ascultaţi-Mă, voi care cunoaşteţi neprihănirea, popor, care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, şi nu tremura de ocările lor.” 

1 Petru 3:12: „Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi, şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor.” 

Habacuc 2:4: „Iată, i s-a îngâmfat sufletul, nu este fără prihană în el; dar cel neprihănit va trăi prin credinţa lui.”

Isaia 51:6: „Ridicaţi ochii spre cer, şi priviţi în jos pe pământ! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pământul se va preface în zdrenţe ca o haină, şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte; dar mântuirea Mea va dăinui în veci, şi neprihănirea Mea nu va avea sfârşit.” 

Romani 5:17: „Dacă deci, prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel unul singur, care este Isus Hristos!.”