Situatia lumii in atentia profetiei biblice
Situatia lumii in atentia profetiei biblice
Ne aflam intr-un moment foarte important al profetiei biblice, dupa care urmeaza etapa cea mai groaznica dintre toate, si anume aparitia lui Anticrist.
Noapte buna, America», «Europa arde», «Colosul fara busola» sunt doar cateva titluri de articole ce pot fi citite in presa internationala. Recent publicatia germana Der Spiegel a schitat prin cateva articole caderea Americii si declinul colosului Europa. Cu alte cuvinte, intreg apusul crestin se afla intr-un vartej al caderii rapide, cel putin in ceea ce priveste economia. Analizand aceasta cadere din perspectiva Bibliei, nu putem sa nu ne intrebam daca nu cumva ne aflam intr-o etapa precisa a profetiei biblice, dupa care va urma imediat o alta, cea mai groaznica dintre toate, si anume aparitia lui Anticrist.
In cartea profetului Daniel (in special in capitolele 2, 7 si 8) ne este prezentata o viziune a istoriei universale, incepand cu vremea lui Daniel si pana la sfarsitul veacurilor. In aceasta viziune putem observa ascensiunea si decaderea a patru imparatii. De ce insa doar patru, cand in istoria universala au existat mult mai multe? Profetia biblica mentioneaza doar acele imparatii care au legatura cu tara Israel, si doar cu referire la perioadele cand acolo au trait urmasii tuturor celor 12 semintii evreiesti. Revelatiile cu privire la primele trei imparatii s-au implinit deja: Imperiul Babilonian, Imperiul Medo-Persan si Imperiul Grec apartin deja istoriei. Celei de-a patra, Daniel ii dedica mai multe versete decat oricarei alteia dintre primele trei imparatii. Faptul ca aceasta a patra imparatie este amintita si in Apocalipsa lui Ioan indica importanta ei deosebita. Potrivit Sfintei Scripturi, aceasta este ultima imparatie pamanteasca din istoria universala.
Cea de-a patra imparat ie este caracterizata ca fiind o fiara. Daniel o descrie astfel: «Fiara a patra este o a patra imparatie care va fi pe pamant. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfasia tot pamantul, il va calca in picioare si-l va zdrobi» (Dan. 7,23). O astfel de imparatie a aparut odata cu Imperiul Roman, imperiul cu durata cea mai lunga de pana acum din istorie. De la inceputurile sale legendare si pana la decaderea sa au trecut peste o mie de ani. Generalii romani cu legiunile lor au supus in aceasta perioada popoarele bazinului mediteranean, au ajuns pana in Anglia, Germania si Þarile de Jos si au patruns chiar pana la malurile Marii Negre. Timp de sute de ani, masina militara a romanilor a «devorat, a calcat in picioare si a zdrobit» tari si teritorii. La sfarsitul secolului al IV-lea d.Cr. acest imperiu a disparut de pe scena lumii. Potrivit cartii lui Daniel, aceasta a patra imparatie va juca un rol important in scenariul zilelor de pe urma, la sfarsitul vremurilor. Cum ar trebui atunci sa interpretam viziunea lui Daniel cu privire la cea de-a patra imparatie?
Vazut din perspectiva Israelului, Imperiul Roman si-a pierdut din relevanta incepand cu anul 70 d.Cr., cu toate ca a mai continuat sa existe cateva secole. Incepand cu anul 70 d.Cr., israelitii au fost imprastiati in toata lumea, in diaspora, iar viziunea lui Daniel s-a suspendat practic timp de multe veacuri. Ea a reinceput abia dupa ce tara Israel a ajuns sa aiba din nou relevanta in cursul evenimentelor istorice. Acest lucru s-a intamplat in anul 1948, cand a fost infiintat statul Israel, iar descendentii celor 12 semintii s-au intors din toate partile lumii inapoi in tara promisa.
Cativa ani mai tarziu a reaparut pe scena lumii si Imperiul Roman, incepand la fel ca si cel vechi. Potrivit traditiei, sase imparati au creat fostul stat roman. Centrul imperiului mondial aflat in ascendenta a fost Roma – o cetate asezata pe sapte coline. In anii ’50, noua Europa a inceput intr-o formatie de 6, cu Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. In decursul anilor, cele 6 state au ajuns sa fie 27 in cadrul Uniunii Europene (UE), o imagine a Imperiului Roman. Acest nou Imperium Romanum si-a ales un centru al puterii aflat tot pe sapte coline – Bruxelles.
Cu privire la reaparitia Imperiului Roman (sau renasterea celei de-a patra imparatii), Apocalipsa lui Ioan ne ofera urmatoarea informatie: «Fiara pe care ai vazut-o era si nu mai este. Ea are sa se ridice din Adanc si are sa se duca la pierzare. ªi locuitorii pamantului se vor mira cand vor vedea ca fiara era, nu mai este si va veni … Unul din capetele ei parea ranit de moarte, dar rana de moarte fusese vindecata. ªi tot pamantul se mira dupa fiara» (Apoc. 17,8; 13,3). Aceste randuri din registrul lui Dumnezeu cu privire la istoria universala se potrivesc foarte bine cu situatia din ultimele decenii.
Multi comentatori ai textelor biblice profetice se intreaba daca reinvierea Imperiului Roman se refera doar la formarea Uniunii Europene sau daca ea trebuie extinsa si mai departe, deoarece o parte care apartine de Europa se afla de cealalta parte a oceanului, in Statele Unite ale Americii. Triburile germanice ale saxonilor, anglilor si iutilor au venit in secolele V si VI din nord, din Niedersachsen si Schleswig-Holstein, si au cucerit cea mai importanta parte a Britaniei, formand nucleul poporului englez. Incepand cu anul 1620, de acolo au inceput emigrarile in America de Nord, fiind infiintate 13 colonii britanice care s-au disociat de Anglia in anul 1776 prin faimoasa Declaratie de Independenta. De la mijlocul secolului al XIX-lea au urmat mai multe valuri de emigrare a europenilor in «lumea cea noua». Din aceasta cauza este justificat sa consideram Statele Unite ale Americii ca fiind unul dintre capetele celei de-a patra imparatii sau fiare.
Iata cum a descris apostolul Ioan aparitia f iarei: «Am vazut r idicandu- se din mare (un simbol al multimii popoarelor) o fiara cu zece coarne si sapte capete; pe coarne avea zece cununi imparatesti» (Apoc. 13,1).
Noua Europa a inceput cu sase capete. Daca numaram si SUA, atunci ar fi sapte. Astazi noul Imperiu Roman cuprinde 27 de state, adica suma a sapte capete, zece coarne si zece cununi.
Autorul articolului «Noapte buna, America», publicat in Der Spiegel, a descris starea dezastruoasa in care se afla Statele Unite ale Americii. Printre altele, datoriile private ale bugetelor americane se ridica la aproape 14 miliarde de dolari, suma de 20 de ori mai mare decat in anii ’70. Bugetul national se indatoreaza in fiecare zi cu 3,2 milioane de dolari, suma care se adauga la un munte de datorii de aproximativ 14 miliarde de dolari. Potrivit economistilor, intr-o tara intervine colapsul economic atunci cand datoria de stat depaseste nivelul de 90% al produsului social brut. Aceasta limita absoluta a fost depasita de SUA la mijlocul anului trecut. Incepand cu anul 2008, 7300 de angajati isi pierd zilnic locul de munca, ceea ce inseamna ca aproximativ 20% din populatia americana apta de lucru nu mai are unde munci. Incepand cu 2006, in fiecare zi dispar 1400 de locuri de munca din domeniul industriei. Aproape 45 de milioane de americani sunt considerati saraci. O patrime din totalul de copii din SUA traiesc din bonuri de masa. Cat timp mai poate sta in picioare cea mai puternica natiune de pe pamant?
Revelatia lui Ioan, care completeaza afirmatiile profetului Daniel, vorbeste si despre faptul ca, dupa reintarirea Imperiului Roman, «zece imparati, care n-au primit inca imparatia» (Apoc. 17,12) vor primi dintr-odata putere. Privit din perspectiva actuala, s-ar putea ca, dupa o criza fundamentala, care pare sa fie in desfasurare chiar acum, «colosul fara busola» sa ajunga la o noua forma de organizare, in care puterea noului Imperiu Roman sa le fie data celor 10 «imparati» de la Bruxelles.
Astfel stand lucrurile, urmatorii ani s-ar putea sa fie de mare interes pentru cunoscatorii Bibliei in ce priveste dezvoltarea vechiului si in acelasi timp noului Imperiu Roman, mai ales prin prisma faptului ca aceasta «fiara» primeste «putere» si «stapanire» personal de la Satan (vezi Apoc. 13,2). In acest context, fie ca observarea vremurilor din urma sa ne puna pe ganduri.
In data de 9 noiembrie 2010, la propunerea Fundatiei Konrad Adenauer si a Fundatiei Robert Bosch, a fost organizat la Berlin primul «discurs Europa». Acesta a fost tinut de politicianul flamand Herman Van Rompuy, presedintele Consiliului European (deci cel mai inalt reprezentant al Uniunii Europene), in fata a 800 de invitati, printre care si cancelara federala Angela Merkel. Data si locul discursului nu au fost alese la intamplare. Van Rompuy si-a inceput prelegerea astfel: «Ma simt foarte onorat sa ma pot adresa dumneavoastra in acest loc. Este o onoare pentru mine sa fiu primul politician care tine „discursul anual Europa“, mai ales datorita faptului ca ma aflu inaintea dumneavoastra in Muzeul Pergam in data de 9 noiembrie (cand a avut loc caderea Zidului Berlinului). Multe linii istorice pleaca din acest loc, la aceasta data. Ne simtim ca si cum am fi presati de forte puternice si vechi din doua directii. Zeii olimpici din fata si din spatele nostru, vechi de 2300 de ani, ne introduc in civilizatia greaca. Ei ne conduc catre Pergam cu templele sale.»
Van Rompuy a vorbit in Muzeul Pergam, in imediata apropiere a portii Istar si a altarului din Pergam. Arheologii germani au adus la Berlin ambele edificii. Poarta Istar apara in Babilon intrarea in sanctuarul lui Marduk. Zeul principal al babilonienilor era un dragon, asemanator unui sarpe. Unul dintre cei mai buni experti in Babilon din spatiul crestin al Europei germanofone este elvetianul Roger Liebi. El este de parere ca, prin Marduk, babilonienii i se inchinau personal lui Satan, care este descris si in Biblie sub forma de balaur.
Este destul de curios ca la Berlin sunt pastrate descoperiri arheologice care poarta o amprenta satanica. Astfel, nu departe de poarta Istar poate fi observat in acelasi muzeu altarul din Pergam. Potrivit Bibliei, intre acesta si Satan exista o legatura. In Apocalipsa 2,13 se spune despre Pergam ca «acolo … este scaunul de domnie al Satanei». Chiar in fata acestui decor «satanic» a fost tinut primul «discurs Europa», in care Van Rompuy a spus urmatoarele: «Caderea Zidului Berlinului a dus la o miscare in si pentru Europa. Abia dupa ce cortina a cazut in anul 1989, vechea Europa a iesit din culise si a pasit pe podiumul scenei mondiale.»
de la Pergam provoaca o fascinatie deosebita. Hitler a ordonat ridicarea unei tribune principale pe terenul de raliere a Partidului Nazist din Nürnberg, tribuna care era dupa modelul altarului de la Pergam. Stalin a dus in 1949 altarul de la Pergam la Leningrad, cerand construirea unei replici in ghips, inainte sa il redea Germaniei in anul 1953. In perioada celui de-al Treilea Reich, pe «tronul lui Satan» erau tinute festivitatile de majorat ale tinerilor. Imediat dupa reunificare, altarul de la Pergam a fost restaurat total pentru suma de trei milioane de euro, proveniti din fonduri publice. Mai este cineva care a folosit simbolul acestor «forte vechi, puternice ». In fata unei constructii uriase din Denver, care prezenta paralele uluitoare cu altarul de la Pergam, nimeni altcineva decat Barack Obama a anuntat in data de 28 august 2008 ca doreste sa fie primul presedinte negru al Statelor Unite ale Americii. Este discutabil in ce masura simbolurile pagane sau obiectele de cult pot fi folosite ca surse reale de putere, insa utilizarea lor ne arata de ce duh sunt insufletiti cei care le folosesc in mod constient.
Sursa: Asociatia Strigatul de la Miezul Noptii